boala articulară degenerativă primară a umărului într-o colonie de beagle

articulațiile umărului a 149 de Beagle cu vârsta peste 8 ani la momentul decesului (vârsta medie, 13,8 ani + / – 3,21), au fost examinate radiografic pe tot parcursul vieții pentru frecvența bolii degenerative articulare (DJD). Istoricul clinic nu a evidențiat nicio cauză de bază pentru DJD. Articulațiile umărului unui subgrup de 18 câini au fost examinate la necropsie, iar secțiunile subțiri ale articulațiilor au fost evaluate radiografic și histologic. Studiile radiografice clinice seriale au indicat că dezvoltarea normală a articulației umărului în primul an de viață a fost urmată de apariția sclerozei osoase subcondrale și remodelarea osoasă a conturului normal al articulațiilor și de formarea osteofitelor și enteziofitelor periarticulare. Toate modificările au fost progresive odată cu vârsta și tipice pentru DJD la câini. Implicarea bilaterală a fost comună. Evaluarea probelor obținute la Necropsia evidențiată: schimbarea cartilajului articular cu rugozitatea stratului de suprafață, degenerarea și moartea condrocitelor superficiale, expunerea straturilor mai profunde de condrocite care au proliferat cu fisurarea cartilajului deteriorat, pierderea totală a cartilajului cu lustruirea osului subcondral expus, modele mixte de scleroză osoasă subcondrală și osteoporoză, modificarea conturului suprafețelor articulare și formarea osteofitelor și enteziofitelor periarticulare. S-au observat îngroșarea capsulei articulare, sinovita, formarea panusului și formarea condromei sinoviale. Datorită informațiilor clinice disponibile, în plus față de modificările tipice ale DJD, sa crezut că modificările au fost primare. Instabilitatea pare să joace un rol în patogeneza bolii articulare descrise; cu toate acestea, nu a fost clar dacă instabilitatea a cauzat forțe anormale asupra cartilajului sănătos sau dacă uzura primară a cartilajului a provocat instabilitatea.