flashback-uri

flashback-urile sunt amintiri bruște, involuntare și vii ale experiențelor personale din trecut. În multe cazuri, aceste amintiri puternice sunt strâns legate de evenimente traumatice.

înțelegerea flashback-urilor

flashback-urile sunt fenomene psihologice în timpul cărora o persoană retrăiește un eveniment trecut sau fragmente dintr-o experiență trecută. În general, apar involuntar, intrând brusc în conștiința unui individ fără ajutorul premeditării sau al încercărilor conștiente de a-și aminti memoria și pot fi intense. Deoarece flashback-urile implică Evenimente trecute, este posibil să nu aibă nicio relevanță pentru ceea ce se întâmplă în prezent.în timp ce oamenii asociază adesea flashback-urile doar cu informații vizuale, alte simțuri, cum ar fi mirosul, gustul, atingerea și auzul, pot fi, de asemenea, implicate activ în episod. Flashback-urile pot provoca o gamă largă de emoții. Unele flashback-uri sunt atât de intense, încât poate deveni dificil să distingi memoria de evenimentele actuale din viață.în schimb, unele flashback-uri pot fi lipsite de memorie vizuală și auditivă și pot determina o persoană să experimenteze sentimente de panică, neputință, amorțeală sau capcană. Multe persoane raportează apariția flashback-urilor după ce au supraviețuit unei experiențe aproape de moarte sau unei alte situații traumatice.

cine ar putea fi afectat de flashback-uri?

cei cu stres posttraumatic pot experimenta flashback-uri ca un simptom recurent al afecțiunii. Stresul Posttraumatic se poate dezvolta după expunerea la lupte militare, abuz sexual, abuz fizic, abuz emoțional sau evenimente potențial fatale, cum ar fi un accident de mașină.

în plus față de PTSD, alte afecțiuni de sănătate mintală, cum ar fi depresia, stresul acut și obsesiile și compulsiile sunt asociate cu dezvoltarea flashback-urilor. Utilizarea unor medicamente—cum ar fi dietilamida acidului lizergic (LSD) – poate crește, de asemenea, probabilitatea apariției unui flashback.

flashback-urile și sănătatea mintală

flashback-urile pot avea un impact profund asupra sănătății mintale a unei persoane. Datorită naturii încărcate emoțional și incontrolabile a flashback-urilor, persoanele afectate pot constata că capacitatea lor de a desfășura activități de zi cu zi este diminuată. Pierderea funcției poate duce la o scădere a calității vieții, care, la rândul său, poate fi un factor care contribuie la problemele de dispoziție, cum ar fi anxietatea și depresia.

distresul psihologic cauzat de flashback-uri poate fi mai imediat. Sentimentele de neputință, neputință, confuzie și dezorientare pot urma adesea un flashback. Un individ poate deveni prins în flashback și țipă, plânge, arată frică sau prezintă alte comportamente care ar putea duce la rușine și jenă după episod. Aceste comportamente pot afecta stima de sine și pot crea tensiune în relațiile interpersonale.

știința din spatele flashback-urilor

în timp ce cauzele exacte ale flashback-urilor nu au fost încă identificate, neuroștiințele și investigațiile neuroimagistice au dezvăluit informații despre modul în care apar. Scanările neuronale ale persoanelor care se confruntă cu flashback-uri arată că anumite zone ale creierului, cum ar fi lobul occipital Mijlociu, cortexul motor primar, zona motorie suplimentară și regiunile fluxului dorsal, sunt foarte activate în timpul episodului. Cercetările actuale sugerează, de asemenea, că factori precum stresul, privarea de alimente și convulsiile lobului temporal pot juca un rol important în apariția flashback-urilor.

confruntarea cu flashback-urile

unii oameni se pot izola emoțional pentru a supraviețui consecințelor unor evenimente extrem de traumatice. Cu toate acestea, acești supraviețuitori pot constata că gândurile, emoțiile și senzațiile corpului izolate anterior sunt încă exprimate în prezent—uneori la mulți ani după încheierea crizei. Uneori, poate părea chiar că amintirile și senzațiile intruzive vin de nicăieri.

lucrând cu un terapeut calificat, mulți oameni dezvoltă o capacitate crescută de a face față eficient flashback-urilor. În plus față de furnizarea de educație suplimentară pe flashback—uri, un terapeut poate ajuta o persoană în tratament să descopere treptat și să abordeze sursa traumei-asigurându-se că gândurile, emoțiile, senzațiile și acțiunile reprimate anterior sunt exprimate într-un mediu sigur și sănătos.

un terapeut poate, de asemenea, să-i învețe pe cei aflați în tratament diverse mecanisme de coping. Acestea pot include:

• recunoașterea flashback-ului nu este un eveniment real
• amintirea evadării este posibilă
• amintirea de a respira
• folosind activ cinci simțuri pentru a se reorienta
• recuperarea suficientă din flashback
• fiind răbdător cu sine pe parcursul experienței

cercetătorii explorează în prezent posibilitatea utilizării sarcinilor vizuo-spațiale ca „vaccinuri cognitive” pentru a ajuta la prevenirea flashback-urilor traumatice.

1. Brewin, C. R., Gregory, J. D., Lipton, M.& Burgess, N. (2010). Imagini intruzive în tulburările psihologice: caracteristici, mecanisme neuronale și implicații ale tratamentului. Revizuirea Psihologică, 117 (1), 210-232. Adus de lahttp://psycnet.apa.org/journals/rev/117/1/210.pdf&uid=2009-25263-005&db=PA
2. Fernando, K.& Medlicott, L. (2009). Scutul meu mă va proteja împotriva furnicilor: tratamentul ptsd la un client cu dizabilități intelectuale. Jurnalul intelectual & dizabilitate de dezvoltare, 34(2), 187-192.
3. Holmes, E. A., James, E. L., Kilford, E. J.& Deeprose, C. (2010). Pași cheie în dezvoltarea unui vaccin cognitiv împotriva flashback-urilor traumatice: Visuospatial tetris vs verbal pub quiz. PLoS unu, 5(11), 1-9. doi: 10.1371/jurnal.pone.0013706
4. Lowinger, R. J.& Rombom, H. (2012). Eficacitatea terapiei comportamentale cognitive pentru ptsd la lucrătorii de tranzit din new york city: o evaluare preliminară. Jurnalul nord – american de Psihologie, 14(3), 471-484.
5. Pile, V., Barnhofer, T. & Wild, J. (2015). Actualizare versus expunere pentru a preveni consolidarea fricii condiționate. PLoS unu, 10(4), e0122971. doi: 10.1371 / jurnal.pone.0122971
6. Williams, A. D.& matrițe, M. L. (2007). O investigație a caracteristicilor cognitive și experiențiale ale amintirilor intruzive în depresie. Memorie, 15 (8), 912-920.

Ultima actualizare: 11-24-2015