Note privind „calitatea vieții”
cel mai bun mod de a aborda măsurarea calității vieții este de a măsura măsura în care sunt îndeplinite „cerințele de fericire” ale oamenilor – adică acele cerințe care sunt o condiție necesară (deși nu suficientă) a fericirii cuiva – acele ” fără de care niciun membru al rasei umane nu poate fi fericit.’
– McCall, S.: 1975,’ calitatea vieții’, cercetarea indicatorilor sociali 2, pp 229-248
Ce este QOL? QOL poate fi definit ca bunăstare subiectivă. Recunoașterea subiectivității QOL este o cheie pentru înțelegerea acestui construct. QOL reflectă diferența, decalajul, dintre speranțele și așteptările unei persoane și experiența lor actuală. Adaptarea umană este de așa natură încât așteptările vieții sunt de obicei ajustate astfel încât să se afle în domeniul a ceea ce individul percepe a fi posibil. Acest lucru permite persoanelor care au circumstanțe dificile de viață să mențină un QOL rezonabil.
– Janssen Quality-of-life Studies
calitatea vieții este legată de percepția sensului. Căutarea sensului este esențială pentru condiția umană și suntem aduși în contact cu un sentiment de sens atunci când reflectăm asupra a ceea ce am creat, am iubit,am crezut sau am lăsat ca moștenire.
– Frankl VE. Omul caută sensul. New York: Cărți De Buzunar, 1963.
definiția noastră a calității vieții este: gradul în care o persoană se bucură de posibilitățile importante ale vieții sale. Posibilitățile rezultă din oportunitățile și limitările pe care fiecare persoană le are în viața sa și reflectă interacțiunea factorilor personali și de mediu. Plăcerea are două componente: experiența satisfacției și posesia sau realizarea unor caracteristici, așa cum este ilustrată de expresia: „se bucură de o sănătate bună.”Sunt identificate trei domenii majore de viață: ființa, apartenența și devenirea. Conceptualizarea ființei, apartenenței și devenirii ca domenii ale calității vieții au fost dezvoltate din ideile diferiților scriitori.
domeniul ființei include aspectele de bază ale”cine este” și are trei subdomenii. PhysicalBeing include aspecte ale sănătății fizice, igienei personale, nutriției, exercițiilor fizice,îngrijirii, îmbrăcămintei și aspectului fizic. Psihologicfiind include sănătatea psihologică a persoanei și ajustarea, cogniții, sentimente, andevaluations cu privire la sine, și de auto-control.Ființa spirituală reflectă valorile personale, standardele personale de conduită și credințele spirituale care pot fi sau nu asociate cu religiile organizate. | apartenența include potrivirea persoanei cu mediul său și are, de asemenea, trei subdomenii.Apartenența fizică este definită ca legăturile pe care persoana le are cu mediul său fizic, cum ar fi casa, locul de muncă, cartierul, școala și comunitatea. Apartenența socială include legături cu medii sociale și include sentimentul de acceptare de către alții intimi, familie, prieteni,colegi de muncă și vecinătate și comunitate.Apartenența la comunitate reprezintă accesul la resursele disponibile în mod normal membrilor comunității, cum ar fi veniturile adecvate, serviciile de sănătate și sociale, ocuparea forței de muncă, programele educaționale și de recreere și activitățile comunitare. | devenirea se referă la activitățile intenționateefectuate pentru a atinge obiectivele personale, speranțele și dorințele. Devenirea practică descrie acțiunile de zi cu zi, cum ar fi activitățile casnice,munca plătită, activitățile școlare sau voluntare și îngrijirea sănătății sau a nevoilor sociale. Timp liber devenind includeactivități care promovează relaxarea și stressreduction. Acestea includ jocuri de cărți,plimbări prin cartier și vizite de familie sau activități de lungă durată, cum ar fi vacanțe sau vacanțe.Activitățile de dezvoltare promovează îmbunătățirea sau menținerea cunoștințelor și aptitudinilor. |
– unitatea de cercetare a calității vieții, Universitatea din Toronto
E I N G |
ființa fizică |
|
ființa psihologică |
|
|
ființă spirituală |
|
|
E L O N G I N G |
apartenență fizică |
|
apartenență socială |
|
|
comunitate aparținând |
|
|
E C O M I N G |
devenire practică |
|
timp liber devenind |
|
|
creșterea devenind |
|
– unitatea de cercetare a calității vieții, Universitatea din Toronto
în cercetarea calității vieții se distinge adesea între calitatea subiectivă și obiectivă a vieții. Calitatea subiectivă a vieții este despre a te simți bine și a fi satisfăcutcu lucrurile în general. Calitatea obiectivă a vieții se referă la îndeplinirea cerințelor societale și culturale pentru bogăția materială, statutul social și bunăstarea fizică.
– Centrul de cercetare a calității vieții, Danemarca
abordarea măsurării calității vieții derivă din poziția că există o serie de domenii de viață. Fiecare domeniu contribuie la evaluarea generală a calității vieții. Domeniile includ familia și prietenii, munca, cartierul (adăpostul), comunitatea, sănătatea, educația și spiritualitatea.
– școala de Asistență Socială a Universității din Oklahoma
orașul Vancouver măsoară QOL folosind următorii indicatori: măsură de accesibilitate comunitară, măsură de calitate a ocupării forței de muncă, măsură de calitate a locuințelor, măsură comunitară de sănătate, infrastructură socială comunitară, măsură de Capital Uman, măsură de stres comunitară, măsură de siguranță comunitară, măsură de participare comunitară. PNUD a publicat indexul anual al Dezvoltării Umane (IDU) pentru țările din întreaga lumekd. Acesta examinează sănătatea, educația și bogăția cetățenilor fiecărei națiuni prin măsurarea:
- speranța de viață
- realizarea educațională-alfabetizarea adulților plus înscrierea combinată primară, secundară și terțiară; și
- nivelul de trai-PIB real pe cap de locuitor bazat pe ratele de schimb PPP.
– Human Development Report, PNUD, 1997
există în esență două perspective luate în cercetarea calității vieții: cercetarea indicatorilor sociali care ia în considerare evaluarea de către elite a ceea ce au nevoie oamenii și cercetarea convențională a calității vieții care studiază ceea ce își doresc oamenii, pentru a-și îmbunătăți calitatea vieții.
– calitatea vieții, Ramkrishna Mukherjee, Sage Publications, 1989.scopul indicelui calității vieții (QOLI) este de a oferi un instrument de dezvoltare comunitară care poate fi utilizat pentru a monitoriza indicatorii cheie care cuprind dimensiunile sociale, de sănătate, de mediu și economice ale calității vieții în comunitate. QLI poate fi folosit pentru a comenta frecvent probleme cheie care afectează oamenii și pentru a contribui la Dezbaterea publică cu privire la modul de îmbunătățire a calității vieții în comunitate. Acesta este destinat să monitorizeze condițiile care afectează condițiile de viață și de muncă ale oamenilor și să focalizeze acțiunea comunității asupra modalităților de îmbunătățire a sănătății. Indicatorii pentru QOLI includ:
- SOCIAL: copii în îngrijirea societăților de ajutor pentru copii; beneficiari de asistență socială; liste de așteptare pentru locuințe publice etc.
- sănătate: copii cu greutate mică la naștere; vârstnici care așteaptă plasamentin facilități de îngrijire pe termen lung; ratele de sinucidere etc.
- ECONOMIC: numărul de șomeri; numărul de persoane care lucrează; falimente etc.
- mediu: ore de calitate moderată / slabă a aerului; deversări de mediu; tone deviate de la depozitul de deșeuri la cutii albastre etc.
Calitatea Vieții este produsul interacțiunii dintre condițiile sociale, de sănătate, economice și de mediu care afectează dezvoltarea umană și socială.
Consiliul de Dezvoltare Socială din Ontario, 1997
cum se compară QOL cu ‘standardele de viață’? Nivelul de trai este o măsură a cantității și calității bunurilor și serviciilor disponibile oamenilor. Se măsoară aspecte precum PIB pe cap de locuitor, speranța de viață, nașteri/1000, mortalitate infantilă/1000, medici/1000, mașini/1000, TV/1000, telefoane/1000, niveluri de alfabetizare, %PIB cheltuit pentru Educație, %PIB cheltuit pentru sănătate, participarea la Cinema, circulația ziarelor, rata fertilității, densitatea, populația pe locuință etc. Calitatea vieții este produsul interacțiunii dintre condițiile sociale, de sănătate, economice și de mediu care afectează dezvoltarea umană și socială.